Ce este scrima?

Sărind peste timp, academicianul francez Ernest Legouve conchide: ”Scrima este un exercițiu unde omul se cheltuiește furtunos și generos, simțind că trăiește cu intensitate. Sângele îi curge tumultos prin vine, capul e treaz, arterele vibrează, plămânii se umfla, porii se deschid”.
O definiție, clasica aparținând lui Moliere considera ca ”scrima este arta de a lovi fără sa fii lovit”.

Pe scurt, scrima este arta de mânui una dintre cele trei arme:

 

FLORETA

Este o arma convențională. Lovitura se da prin împungere și este valabilă atunci când vârful lovește corpul advers.

 
 

Poate avea doua tipuri de mânere: mâner drept (francez) și mâner ortopedic (pistol).

 
SABIA

Este o arma convențională. Lovitura se dă prin împungere, dar și cu tăișul, și este valabilă atunci când vârful lovește corpul advers, masca (capul) și brațele.

 
 
SPADA

Este o arma de luptă. Lovitura se dă prin împungere și este valabilă atunci când vârful lovește orice zonă a corpului advers .

 

Poate avea doua tipuri de mânere: mâner drept (francez) și mâner ortopedic (pistol).

 

În trecut, scrima era, după cum am mai arătat, un mijloc de realizare a duelurilor, iar astăzi ea devine pur convențională concretizată în asaltul dintre doi sportivi (fără limite de greutate și vârstă), folosind una dintre cele trei arme: floreta, sabia sau spada, atât masculin cât și feminin, după reguli bine stabilite și cu un sistem ultra modern de semnalizare a loviturilor.

Scrima este o disciplină sportivă care solicită complex organismul sportivului având efecte importante asupra dezvoltării îndemânării, vitezei, forței, rezistenței orientării rapide, hotărârii, simțul ritmului și al timpului, pune la încercare voința și fantezia scrimerului, întărește spiritul de luptă, capacitatea de concentrare și reacționare în situațiile diferite din concursuri.

Antrenamentul scrimerului constă în îmbinarea pregătirii fizice, tehnico-tactice și moral volitive, o astfel de pregătire multilaterală fortifică sănătatea, călește fizic și moral, dezvoltă forța sistemelor funcționale ale organismului și influențează dobândirea celor mai bune rezultate sportive.

Cu toate acestea, multilateralitatea pregătirii sportive a scrimerului nu estompează influență specifică a actului de bază al scrimei - ASALTUL - asupra omului, în acest sens, scrimei revenindu-i sarcina de a dezvolta deprinderile de atac și apărare, curaj, mare precizie a mișcării bazată pe coordonare neuromotorie deosebit de fină și pe o mare rapiditate în execuția deprinderilor motrice specifice.

Gama variată de mișcări specifice (fandarea, pași repezi de atac sau de retragere în apărare), loviturile și împingerile rapide efectuate din poziția de gardă sunt desfășurate pe un spațiu limitat (lungimea planșei fiind de 14m și lățimea de 1,80-2m).

Aceasta impune o atenție deosebită, sporită și permanentă din partea scrimerului, nu numai asupra poziției și acțiunilor adversarului, ci și a încadrării, în limitele acestui spațiu, inițierea și valabilitatea unui atac depinzând de parametrul spațial.